Prin 2007 aveam o firma de curatenie. Si cumparasem un Logan MCV, cu 7 locuri, pentru a transporta echipa si materialele la diferite locatii. Rosu. Nou-nout. 10500 euro+ inca 1000 imbunatatirile.

Eram intr-o dimineata la volanul lui, aproape de Arcul de Triumf. Asteptam in trafic, la un semafor. Eu – la costum si cravata. Prietena mea, care era in dreapta, vede un barbat la vreo 30 ani care vindea ziare, printre masini. Pe atunci chiar se cumparau. Si imi zice sa il claxonez, sa cumparam un ziar. Era prima oara ever cand faceam asta.

Omul tocmai pleca de la o masina unde vanduse unul, si se uita dupa clienti. Il claxonez. Se uita la mine. Il mai claxoneaza cineva, dintr-o masina straina, cred ca Audi. Veche de cativa ani ani, valora in jur de 8000 de euro. Se indreapta spre el. Il mai claxonez o data, ca ma gandeam ca poate nu m-a vazut. Se uita spre mine, in timp ce se indrepta spre Audi. Si imi face semn din degetul aratator: “Nu.”

Am ramas stupefiat. Ma uitam cand la el, cand la prietena mea. Si ea – cand la el, cand la mine. Il urmaresc cu privirea. Ii da celui din Audi un ziar. Apoi se uita in continuare dupa clienti, ignorandu-ma total. Pe mine si pe Loganul meu nou de 11.500 de euro.

In timp ce bagam in viteza, ca se facuse verde, si plecand de pe loc, imi ziceam in sinea mea: “Oare ce lume e asta, in care un vanzator de ziare refuza sa iti vanda un ziar doar pentru ca ai Logan?”. Intrebare retorica. Pentru ca, vezi tu, nu avea sens. Intr-un club de fite, nu te lasa sa intri in adidasi. La un eveniment monden, sau la un hotel de 5 stele – nu poti sa vii in slapi. Ti se interzice accesul. Dar aici e normal, pentru ca targetul il reprezinta oamenii cu bani. Care vor lasa bani in hotel, si care nu doresc sa fie inconjurati de oameni saraci sau de slaba calitate. Dar cand vinzi ziare intr-o intersectie, cu ce te incalzeste pe tine ca unul are bani? Iti cumpara 10 ziare? Ma indoiesc.

Si mi s-au mai intamplat vreo 2 chestii cu Loganul. Chiar daca era nou, cand cineva imi taia calea, facea o manevra ilegala in fata mea, sau pur si simplu il lasam sa treaca, nu-mi mai multumea punand avariile. Lucru care nu se intampla cand eram in cealalta masina a mea, straina, veche de 6 ani. Cand eram in masina straina, toata lumea imi multumea. La spalatorie – la fel. La Logan nu se inghesuia nimeni, iar la masina straina – sareau poate cate 2 odata sa o spele.

Ce inseamna asta? Oamenii de la spalatorii sau care vindeau ziare nu aveau de ce sa refuze un client, mai ales pe criteriul marcii masinii. Banii erau tot bani. Iar ei nu erau oameni cu posibilitati materiale extraordinare. Si totusi o faceau. Si o fac. De ce? Va ramane un mister.

Dar stiu sigur un lucru: sunt acolo unde sunt tocmai pentru ca fac lucrurile pe care le fac. Legea compensatiei. Te comporti superficial, primesti superficial. Iar vanzatorul de ziare a mai vandut vreo cativa ani ziare in intersectie. Iar cei ce spalau masini si nu se inghesuiau la Logan, au ramas acolo si ei, ani de zile. Asa functioneaza Universul 🙂